1.Prima intrebare si poate cea pe care ati auzit-o cel mai des: cum a luat nastere trupa si ce anume v-a facut sa alegeti, la vremea respectiva, sa cantati a cappela si nu un alt stil muzical, "la moda"?
Trupa a luat nastere din intamplare(nn. Per Caso – in italiana). Eram in restaurantul unui prieten din Roma in 1994 (deja cantam impreuna pentru noi, famie, prieteni si vecinii din Salerno – orasul nostru natal) imbracati ca de restaurant select din capitala (in negru). Si prietenul nostru a spus razand, cand ne-a intampinat, ca daca vom continua sa cantam impreuna ar trebui sa ne cheme chiar asa: NERI PER CASO (Negri intamplator). Am ras atunci, dar apoi am realizat ca muzica pe care o faceam ( A CCAPPELA) nu deriva doar din cantecele gregoriene(interpretate in capelele catedralelor catolice) ci si din bluesul scavilor negri din America.
2.Sunteti o trupa care se poate lauda ca a ramas in aceeasi formula inca de la inceput. Gradele de rudenie au avut vreo influenta asupra longevitatii? :)
Categoric! Doar suntem aici 2 frati + 2 veri ai lor + 2 prieteni ai tuturor de...cand ne stim (probabil ca am fost si la maternitate impreuna, nu am cercetat). La noi in sud e o vorba: “Cu aproapele sa nu te pui rau!” Asa ca iata-ne impreuna peste destui ani!
3.La inceputurile trupei am citit ca obisnuiati sa cantati in cluburi, la petreceri. Ce amintiri placute, legate de perioada respectiva, aveti?
Cum publicul era alcatuit din fostii colegi d ejoaca/scoala si asa mai departe, nu putea fi decat o atmosfera calda, prietenoasa la acele cantari. Bineinteles ca se mai tineau de farse prietenii si incercaus a ne incurce, dandu-ne cate un ton fals (noi ne putem lauda cu faptul ca nu ne dirijeaza nimeni”. In fapt este Diego cel care orchestreaza vocile foarte bine si ne da mereu un ton foarte subtil, aproape imperceptibil pentru public, oricat de aproape ar fi de noi.
4.Ati cantat in multe locuri, in multe tari. Care sunt locurile/tarile de care va leaga cele mai frumoase amintiri?
Cel mai spectaculos a fost in 1999, cand am fost invitati in recital la premiile MTV Asia. Am aflat pana sa intram in scena ca audienta este de 120 milioane de telespectatori. Si am avut senzatia ca ni se usuca gatul instantaneu. Pana atunci audienta maxima o avuseseram la San Remo, cu 12 milioane de telespectatori. Dar receptivitatea asiaticilor la muzoca noastra ni s-a parut fantastica.
5.In ce parte a concertului simtiti ca aveti cele mai mari emotii, la inceput, cand intrati pe scena, in timpul melodiilor sau la sfarsit, cand incep aplauzele?
Mai intotdeauna la inceput, pentru ca nu stim ce fel de public avem in sala si care va fi reactia lui. Dar, de cele mai multe ori lucrurile se intampla cu trebuie. Dupa prima piesa publicul e castigat si efortul nostru de a ascunde emotiile nu mai e atat de vizibil. La finalde cele mai multe ori resimtim extenuare. Dar una placuta – dupa inca un succes.
6.Ce muzica va place sa ascultati?
Toata muzica adevarata, de la cea clasica la Jazz, in plus ne place muzica italiana. Pentru ca areteme foarte favorabile sau mesaj interesant.
.
7.Ce alte formatii a cappela ne-ati recomanda sa ascultam?
Din pacate, nu mai activeaza formatiile pe care le-am fi recomandat. Nu stiu daca asta e un avantaj pentru noi sau nu dar...asta e situatia. Necesita o disciplina si treaba pe acer o facem noi.
8.Spuneati intr-un interviu ca sunteti un "amestec ciudat de muzica". Ce ingredient-secret contine acest amestec ciudat, astfel ca va face sa fiti atat de populari?
Lipsa orchestratiei instrumentale creaza un impact imediat si da senzatia apropierii publicului de artist. I fond, intre el si public nue decat un sunet care vine direct din corpul artistului. Cui nu-i place sa fie cat mai aproape de artist? Asta trebuie sa fie.
